Peste cuib de randunele, si norocul meu cu ele
Am aterizat odata cu o ploaie sanatoasa de primavara, cu iz de Marburg. Cerul pare sa cada peste crestetul meu pieptanat cu carare 'ntr-o parte. N-am mai glasuit din cauza la o mutzenie care este, si care a fost mai deunazi si maine ce va sa vie, amin. Intre timp, tot eu, dar nu aceeasi, m-am preschimbat in toate cele, am stat una cu pamantul, m-am balacit in necurate si prea curati, rupta, sparta, jupuita, sfasiata in durerile facerii..de bine. Imi miroase a rau.
De data asta e o buba cu bau-bau mare si rau de care nu cred k mai scap fara cronizicare. M-am procopsit cu mine insami intr-o varianta infinit mai greu de ucis 2. mai putin tanara si mai mult nelinistita. join us again for the young and the nest-less...nest-less..nest-less.
