Hrana din cuvinte

Vreau sa ma intorc in lumea de litere din care mancam cu nesat ca sa-mi alin sufletul. Am sa imi dezmortesc limba mintii ungand-o cu frazele altora, cu versuri de la ingeri, cu muzica din aer. Nu mai pot sta muta in fatza lumii din mine. Indrept oglinda spre tine in speranta ca ma vei vedea intr-o zi.
Am lasat sa treaca in mine cel mai urat an de pana acum, fara sa respir prin nici un por al cuvantului durerea pe care am adunat-o, am inghesuit-o cu greu si am legat-o cu scotch de mobila fiintei mele. Iar tot ce ramane nespus te bantuie ca o fantoma care iti picura in amintire venin, in timp ce dormi somnul nerostirii. Si te trezesti intr-o zi cu memoria mototolita si sufletul impanat de furie, ura, iubire innabusita, lacrimi neplanse, nelinisti pe care nu mai stii de unde le-ai cules, din drumul carei zile si gustul carei amintiri.
Cu mult curaj, intr-un don-quijote-ism luat in deradere in zilele noastre, o sa lupt contra tacerii din fiinta. Macar pentru mine, k ne face bine, chiar si cand 'ie' rime.
Am un suflet si asa o sa mor, cu el legat de cuvinte...